Parenting

Bullying | Despre bullying în fel și chip

Tu știi cum să-ți ajuți copilul dacă este afectat de un coportament de tip bullying? Află mai multe despre bullying: ➤ tipuri ➤ cauze ➤ soluții

Despre bullying
Article

Auzim vorbindu-se despre bullying, îl trăim pe pielea noastră sau îi vedem pe cei dragi victime ale acestui tip de comportament. În oricare dintre situații, se pare că autorii bullying-ului au și un factor genetic declanșator fără ca asta să devină vreo scuză plauzibilă. Totuși, de la agresor la victimă, bullying-ul parcurge un drum lung și plin de mistere psiho-emoționale.

Atragem atenția că școala este un mediu propice acestui tip de comportament, iar noi putem, dacă nu evita, măcar lua atitudine de la mic la mare, împotriva lui: părinți, profesori, psihologi ai școlii. Inclusiv tu, dacă ești victimă a bullying-ului, găsești în acest material sfaturi pe care le poți pune în practică.

Specialistul Hilio, psiholog clinician și psihoterapeut, Mihaela Cristea caută originile bullying-ului și ne aduce aminte ce este și mai ales ce nu este permis în acest cerc vicios.

 

Ce este bullyingul?

Asociația Americană de Psihologie definește bullying-ul ca fiind “orice comportament amenințător și agresiv persistent îndreptat către alte persoane, în special față de cele care sunt mai mici sau mai slabe”.

Bullying-ul, cunoscut și sub denumirea de hărțuire sau agresiune repetată, se referă la acele comportamente negative și intenționate, prin care o persoană sau un grup de persoane își exercită puterea și controlul asupra unei alte persoane considerate mai vulnerabile. Aceste comportamente pot fi fizice, verbale sau sociale și au ca rezultat afectarea psihologică, emoțională sau chiar fizică a victimei. Bullying-ul este considerat un comportament repetat și persistent în timp.

 

Tipuri de bullying

Bullying-ul îmbracă mai multe forme, atât fizice, cât și verbale:

  • Verbal/Direct – insulte, porecle, ridiculizare, tachinare, batjocoră;
  • Verbal/Indirect – să convingi o persoană să o abuzeze verbal pe o alta, răspândirea de zvonuri rău intenționate, telefonări anonime, mesaje sau mail-uri ofensive, postarea de conținut jignitor pe internet;
  • Fizic/Direct – loviturile, scuipat, aruncarea cu obiecte, folosirea unei arme, gesturi amenințătoare;
  • Fizic/Indirect – să excluzi pe cineva în mod deliberat și incorect, deteriorarea conținutului foto sau video plasat pe internet, deposedarea sau ascunderea bunurilor.

 

Cauzele unui comportament de tip bully

BullyÎn 1960 a fost făcut un studiu pe gemeni identici și fraternali pentru a determina care sunt cauzele care determină oamenii să adopte un comportament de tip bully, iar rezultatul studiului indică faptul că influența genetică joacă un rol important. În 2008 a fost făcută o altă cercetare asemănătoare, de mai mari dimensiuni care a reconfirmat rolul influenței genetice.

Este important de înțeles faptul că influența genetică nu este un factor de sine stătător sau decisiv. Acesta contribuie la formarea unui comportament agresiv dacă mai sunt prezenți și alți factori, cum ar fi:

  • un tip de atașament nesigur
  • mediul
  • vecinii
  • cartierul
  • o familie disfuncțională și nepăsătoare
  • un stil de parenting rece și autoritar
  • părinți cu prejudecăți sociale
  • părinți neglijenți

 

Unde apare bullying-ul?

Bullying-ul poate apărea în mai multe medii, atât în școli, cât și în locurile de joacă sau în spațiul online. Le vom detalia, pe rând, mai jos.

1. Locuri de joacă

În locurile de joacă, acolo unde copiii interacționează cu alți copii, se pot întâmpla și lucruri mai puțin plăcute, în afară de joacă și relaxare, cum ar fi manifestări ale bullying-ului. Astfel, unii dintre copii pot deveni victime.

 

2. Activități sportive sau extracurriculare

De asemenea, bullying-ul poate apărea și în mediile în care copiii sunt implicați în  activități sportive sau extracurriculare, cum ar fi: practicarea unor sporturi de performanță sau recreative, participarea la activități artistice ca cercurile de artă, excursii, tabere etc. Este necesar ca profesorii și personalul calificat responsabil pentru coordonarea și supravegherea copiilor să fie extrem de vigilenți și să ia atitudine în cazul în care observă astfel de manifestări agresive.

 

3. Mediul online

Bullying-ul care are loc în mediul online sau cyberbullyingul poate avea diverse manifestări, ca de pildă: mesaje ofensatoare, publicarea unor informații personale, șicanări, manipularea imaginilor. Iar pentru că în mediul online agresorii se pot ascunde sub anonimat, intensitatea comportamentelor violente poate fi cu atât mai mare.

 

Ce este bullying-ul online?

O definiție corespunzătoare a hărțuirii cibernetice (cyberbullying) ar fi: un act agresiv, intenționat făcut de către un grup sau o persoană, utilizând forme electronice de contact, în mod repetat, împotriva unei persoane care nu se poate apăra cu ușurință.

 

Tipuri de bullying online

Există numeroase tipuri de cyberbullying (Smith etal., 2008):

  1. prin intermediul telefoanelor mobile: apeluri telefonice (apeluri abuzive sau silențioase), mesaje text, clipuri foto/video (prin intermediul camerelor de telefon mobil).
  2. prin internet: e-mail-uri, chat room bullying (a fi abuziv sau a fi abuzat în timp ce ești implicat în discuții pe chat), platforme de mesagerie, platformele de socializare, platformele de jocuri, intimidarea prin intermediul site-urilor web.

 

Efectele bullying-ului online

Sentimentul de a fi luat în râs sau hărțuit de către ceilalți, poate împiedica oamenii să vorbească sau să încerce să facă față problemei. Efectele pot dura mult timp și pot afecta o persoană în multe feluri:

Mintal – senzație de supărare, jenă, furie, stimă de sine scăzută.

Emoțional – rușine, tristețe, singurătate sau pierderea interesul pentru lucrurile pe care le iubești.

Fizic – obosit (lipsa somnului) sau se confruntă cu simptome cum ar fi dureri de stomac și dureri de cap.

Când vorbim de bullying online ne putem gândi și la pericole cum ar fi:

  • să nu ne mai simțim în siguranță nici când suntem acasă și să simțim un pericol permanent din cauza naturii sale imediate, nedeterminate, virale și permanente.
  • oameni care își iau viața – pe lângă bullying, aici mai contribuie și alte probleme cum ar fi: istoricul traumelor, probleme familiale, depresia.

 

4. Locul de muncă sau alte medii

Nu doar copiii sunt victime ale bullying-ului, ci și adulții se pot afla în această situație, la locul de muncă sau în alte medii în care pot interacționa cu agresorii. Consecințele unui tratament de tip mobbing pe care îl primesc adulții sunt extrem de grave, acestea manifestându-se în zona sănătății mintale și a stării de bine.

 

5. Bullying în școli

Adolescenta afectata de bullying in scoalaCel mai adesea, bullying-ul este asociat cu mediul școlar, unde copiii petrec o mare parte a timpului lor. Agresorii sunt fie colegii lor de clasă, fie colegii mai mari, iar manifestările de bullying pot include: excluderea socială, hărțuirea verbală sau agresiunile fizice.

 

Cum se manifestă bullying-ul în școală

În școli, bullying-ul este o problemă foarte răspândită și serioasă, care afectează un număr mare de copii și adolescenți din întreaga lume. Manifestările pot varia de la insulte și hărțuire verbală până la violență fizică și excludere socială.

În rândurile următoare vom detalia tipurile de manifestări ale bullying-ului în școli, de ce unii copii sunt mai predispuși decât alții să fie victime, ce pot face aceștia pentru a se proteja de comportamentul agresiv, dar și ce măsuri pot lua părinții și profesorii pentru a preveni sau a gestiona acest tip de problemă.

  • Bullying verbal – Agresiunea verbală este una dintre cele mai întâlnite forme de bullying care au loc în școli. Elevii pot fi victimele insultelor și ale agresiunii verbale, colegii lor jignindu-i, denigrându-i sau umilindu-i prin remarci sau cuvinte ofensatoare.
  • Bullying  fizic – Agresiunea fizică se referă la acele vătămări corporale, cum ar fi loviturile, bătăile, împingerile sau chiar agresiunile mai grave.
  • Excludere socială – O altă manifestare a bullyingului în școli este excluderea socială. Copiii pot fi ignorați, evitați sau excluși din grupuri sau din activități, ceea ce are drept consecință izolarea și respingerea.

 

Așadar, bullying-ul poate să apară în orice mediu și stă în puterea noastră, a fiecăruia, să luăm măsuri pentru a-l preveni și a-l combate. Educația și conștientizarea sunt cheia în eforturile de a crea medii sigure.

 

De ce unii copii sunt mai predispuși să devină victime ale bullying-ului

Există anumite motive care îi pot predispune mai mult pe unii copii decât pe alții să fie victime ale bullyingului, majoritatea având legătură cu anumite predispoziții psiho-emoționale sau contexte care au dus la dezvoltarea anumitor atitudini sau la lipsa unor abilități sociale și interacționale. Este important să cunoaștem aceste cauze pentru a reuși să intervenim corespunzător, atât în calitate de părinți, cât și în calitatea de educatori (profesori, coordonatori ale unor activități sportive și de recreere etc.)

 

1. Trăsături de personalitate, afecțiuni psiho-emoționale sau aspect fizic

Unele studii arată că anumite trăsături și caracteristici ale copiilor îi pot predispune la a deveni victime ale bullying-ului, cum ar fi: anxietatea, stima de sine scăzută, timiditatea, dificultățile de relaționare etc. De asemenea, anumite trăsături fizice distincte, vestimentația sau performanța școlară (atât sub standard, cât și cea crescută), pot constitui motive ale agresiunii.

 

2. Interacțiunile sociale și dinamica unui grup

Un rol aparte îl au și dinamica grupului sau interacțiunea socială. În cazul în care anumiți copii nu se încadrează în normele sociale considerate de alții ca fiind acceptate, aceștia pot deveni ținte ale agresiunii și izolării de către grup.

 

3. Absența unor abilități sociale și a rezilienței

Dacă un copil nu are încă dezvoltate abilitățile sociale sau întâmpină dificultăți în a relaționa și a-și apăra drepturile sau a-și exprima în mod asertiv părerile și de a gestiona astfel conflictele, este susceptibil de a deveni o victimă a bullying-ului.

 

4. Frica și rușinea

Frica și rușinea constituie motive pentru care unii dintre copii nu cer ajutorul. Teama de consecințele ce pot apărea (că vor fi judecați, că nu vor fi luați în serios, că agresorul se va purta și mai violent cu ei) îi poate împiedica să vorbească despre faptul că sunt victime ale bullying-ului.

De asemenea, rasismul, xenofobia, homofobia, situația materială precară, dar și instituționalizarea (faptul că un copil este orfan) pot reprezenta cauze ale bullying-ului.

 

Semnale de alarmă

Ca părinți, este foarte important să ne dăm seama din timp că propriul copil este afectat de bullying.

Semnala de alarma bullying

Semnele care pot indica o astfel de problemă sunt:

  • leziuni inexplicabile apărute pe corpul copilului;
  • dureri de cap frecvente sau dureri de stomac, senzație de rău sau invocarea bolii;
  • schimbări în obiceiurile alimentare: brusc sare peste mese sau are poftă de mâncare mai mare (copiii pot veni acasă de la școală flămânzi pentru că nu au luat prânzul);
  • dificultăți de somn sau coșmaruri frecvente;
  • scăderea notelor, pierderea interesului pentru temele școlare sau lipsa dorinței de a mai merge la școală;
  • pierderea bruscă a prietenilor sau evitarea situațiilor sociale;
  • sentimente de neputință sau scăderea stimei de sine; comportamente autodistructive (fugă de acasă, rănirea sau vorbitul despre sinucidere).

 

Ce poți face?

Cum îți poți ajuta copilul în cazurile de bullying?

Află ce se întâmplă  

Vestea că un tânăr este agresat poate trezi în părinte un amestec confuz de emoții: supărare, tristețe, furie, sentimentul că nu a reușit să-și protejeze copilul și neputința de a rezolva problema. Cu toate acestea, este vital pentru noi, ca adulți, să conținem aceste sentimente. Ne putem consola cu faptul că, prin sprijinul structurat al copilului / adolescentului nostru și prin colaborarea cu școala, putem face ceva pozitiv în legătură cu această situație. Cu toate acestea, primul pas în acest sens, este de a afla ce se întâmplă.

Îndepărtează bully-ul de victimă

Ia legătura cu părinții agresorului și discută cu aceștia în scopul găsirii unor soluții comune, iar dacă nu reușești să obții rezultate, apelează la profesorii copilului și chiar la autorități.

Asigură-l că agresorul este problema, nu el

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care un părinte le poate face pentru un tânăr agresat este de a-l asigura că nu el sau ea este cel care are problema, ci persoana care îl intimidează.

Nu încuraja răzbunarea 

Acest lucru ar putea duce la rănirea fizică a victimei, ceea ce nu ar face decât să înrăutățească situația. Încurajează-l, în schimb, să facă sport și să învețe tehnici de autoapărare: pe lângă faptul că este sănătos, practicarea mișcării îl va ajuta pe copil să aibă mai multă încredere în sine.

Învață-l abilități de coping 

Ajută-ți copilul să se ajute! Umorul, tăcerea sau un răspuns asertiv – apărarea într-un mod non-agresiv, pot preveni un atac suplimentar.

Învață-l importanța stimei de sine

Parentingul pozitiv (sau stima de sine) include manifestarea dragostei și a respectului față de tânăr prin intermediul demonstrațiilor de afecțiune și încurajare adecvate și de asigurare a faptului că un sentiment de siguranță pentru tânăr este furnizat acasă și că acesta nu este supus nici neglijării, nici oricărei forme de abuz. Ajută-ți copilul să-și dezvolte o imagine de sine autentică și reală.

Raportează problema

În cele mai multe cazuri, dacă nu chiar în toate, este nevoie să existe un contact între școală și familie, în vederea rezolvării situației. Iar dacă nu obții rezultate în discuțiile cu școala, apelează la autorități.

Apelează la ajutor specializat

În situația în care observi că copilul tău este afectat de bullying, este esențial să cauți ajutor de la un psihoterapeut sau un specialist în sănătate mintală. Acești profesioniști pot oferi sprijinul și îndrumarea necesară atât copilului, cât și ție, în gestionarea situației dificile cu care vă confruntați.

Un psihoterapeut poate ajuta copilul să exploreze și să înțeleagă mai bine emoțiile și experiențele sale legate de bullying. Prin intermediul terapiei, copilul va învăța să dezvolte abilități de coping și strategii pentru a face față situațiilor de conflict și stres, în timp ce își reconstruiește încrederea în sine și stima de sine.

De asemenea, terapeutul va lucra și cu tine, oferindu-ți suport și îndrumare în gestionarea emoțiilor tale legate de situație și te va învăța cum să comunici și să te implici eficient pentru a sprijini copilul tău în această perioadă dificilă.

În concluzie, apelarea la un psihoterapeut reprezintă un pas important și benefic în sprijinirea copilului tău în fața bullyingului și în dezvoltarea unei sănătăți mintale echilibrate și puternice pe termen lung.

 

Ce poți face în calitate de victimă 

Dacă te afli în situația de a fi agresat, există soluții care te pot ajuta să schimbi lucrurile, unele care țin strict de tine, altele pe care le pot face cei din jur. Nu păstra tăcerea pentru că, în timp, lucrurile se pot agrava. Mai jos, găsești o serie de sfaturi pe care le poți pune în aplicare.

 

Cum să faci față bullying-ului care apare în școală

  •  Vorbește despre ce ți se întâmplă

Apelează la persoane de încredere din școala ta, cum ar fi consilierii școlari sau profesorii. Povestește-le despre ce ți se întâmplă, iar ei vor ști cum să te sprijine și împreună veți găsi soluții adecvate care te vor ajuta să depășești situația dificilă în care te afli.

  • Alătură-te unui grup de sprijin

Dacă există în școala ta, alătură-te unui grup de sprijin, în care vei întâlni elevi care s-au confruntat cu aceleași probleme ca și tine. Acest lucru îți va oferi un sentiment de siguranță și te va ajuta să înțelegi mai bine ce și de ce se întâmplă.

  • Informează-te

Elevii au o serie de drepturi, pe care dacă nu le cunoști, nu le poți invoca pentru a te apăra, așa că informează-te în legătură cu politica și procedura internă a școlii în ceea ce privește bullying-ul și cere apoi ajutor în cunoștință de cauză.

  • Vorbește și cu părinții tăi sau cu alte persoane apropiate

Chiar dacă îți va fi teamă că poate nu vei fi înțeles, nu alege să treci singur prin asta deoarece îți va fi foarte greu, uneori chiar imposibil. Spune-le părinților tăi cu ce te confrunți ca aceștia să poată lua legătura cu profesorii, consilierii și conducerea școlii, iar împreună să găsească cele mai potrivite soluții pentru tine. Dacă te simți mai apropiat față de alte persoane din familie (bunici, frați, surori etc.), povestește-le acestora.

  • Învață să comunici și să fii asertiv

Să înveți să îți exprimi ideile și părerile într-un mod adecvat, calm și politicos, poate fi o soluție care să îți servească în gestionarea bullying-ului. Dacă nu știi cum să faci acest lucru, apelează la părinții tăi sau la psihologul școlii.

  • Lucrează la tine

Practicarea unui sport și a unor hobby-uri, interacțiunea socială și ședințele de psihoterapie te ajută să capeți încredere în sine și pot înlătura motivele pentru care ești agresat.

 

Asigură-te că ești în siguranță și online

Pentru a diminua cât mai mult din efectele cyberbullying-ului, fă tot ce ține de tine pentru a-ți proteja identitatea în mediul online. Câteva sfaturi utile sunt următoarele: setează-ți profilul ca fiind privat, nu posta fotografii care te pot compromite, nu share-ui informații personale și raportează și blochează orice tentativă de bullying pe care o observi. Dacă primești mesaje care îți pun viața în pericol, raportează-le către autorități.

 

Ce poți face, în calitate de profesor, pentru a preveni sau a gestiona bullying-ul

Dacă ești profesor și observi tentative de bullying sau vine un copil către tine pentru a-ți cere ajutorul, rolul tău în rezolvarea problemelor, dar și în prevenirea lor este esențial.

Iată ce poți face:

1. Vorbește-le despre fenomen și impactul lui negativ

Primul pas este prevenția, așa că te sfătuim să dedici timp informării copiilor despre ce este bullying-ul, care sunt efectele sale asupra fizicului și psihicului, dar și despre cum puteți exersa și promova împreună empatia și respectul. Le poți vorbi atât în cadrul orelor de dirigenție, cât și prin intermediul anumitor activități sau prin demararea numitor campanii de informare. Nu ezita să ceri ajutorul psihologul școlii.

2. Supraveghează-i și ia atitudine dacă este cazul

Nu este suficientdoar să îi informezi, ci și să monitorizezi elevii dacă știi că unii sunt victimele bullyingului sau dacă observi comportamente deviante. De asemenea, dacă există semnale că situația ar putea escalada, acționează în consecință, stinge conflictul și protejează-i pe copiii care devin victime ale bullyingului.

3. Asigură-te că există și că se aplică politicile și procedurile anti-bullying

În orice școală ar trebui să existe politici și proceduri împotriva bullying-ului. Dacă observi că ele lipsesc, sesizează aceasta conducerii și consilierului școlar și militează pentru crearea acestora. Dacă ele sunt deja formulate, asigură-te că se respectă și acționează conform acestora pentru a gestiona cazurile de bullying.

4. Ascultă-i

Dacă un copil vine către tine și îți spune că este victima bullyingului, consideră-te norocos, asta înseamnă că are încredere în tine, așa că acordă-i timpul tău, ascultă-l și fii alături de el gestionând această situație neplăcută în care se află.

5. Discută cu părinții

Tu împreună cu părinții copilului vă aflați într-o relație de parteneriat, așa că este indicat să inițiezi tu o discuție, dacă părintele nu a făcut-o deja și să colaborați pentru binele elevului. De asemenea, poți organiza întâlniri pentru părinți în care să le vorbești despre prevenirea bullying-ului și despre metode de a-l gestiona împreună. Mai mult, discută și cu părinții agresorului și organizează ședințe cu ambele grupuri pentru a remedia situația.

În calitate de profesor, poți anunța conducerea școlii în legătură cu faptele care ți-au fost aduse la cunoștință, poți propune sancțiuni disciplinare și poți alerta autoritățile.

Fenomenul bullying este o problemă extrem de serioasă, care poate avea consecințe tragice asupra copilului și pentru a fi rezolvat eficient este necesar ca toți cei care pot ajuta să colaboreze și să găsească cele mai bune și sigure soluții pentru ca școala să fie un mediu sigur și protector pentru copil.

 

Ce traume și modificări de comportament poate lăsa în urmă bullying-ul?

Unii copii care se confruntă cu traume și bullying pot avea sentimente puternice de distres, în timp ce alți copii pot părea desensibilizați. De exemplu, un studiu privind bullying-ul și stresul post-traumatic a constatat că unii copii își pot reprima gândurile sau sentimentele despre ceea ce a avut loc.

Copil cu trauma din cauza bullyinguluiAcest lucru poate duce la amorțeală sau la pierderea interesului pentru activități. Acest studiu a constatat, de asemenea, că unii copii pot experimenta gânduri intruzive, cum ar fi flashback-uri bruște ale experienței lor de bullying.

Bullying-ul poate avea un impact de durată asupra tuturor celor implicați: persoana agresată, trecătorii care asistă la agresiune și persoana care îi agresează pe alții. De fapt, bullying-ul este considerat o experiență adversă din copilărie (ACE).

ACEs sunt evenimente cu potențial traumatic care pot avea efecte negative de durată asupra dezvoltării unei persoane, asupra modului în care interacționează cu ceilalți și asupra modului în care acestea funcționează la școală. Cercetările au arătat că acei copii care raportează mai multe experiențe adverse pot fi mai susceptibili de a prezenta comportamente de tip bully.

În timp ce fiecare copil poate reacționa diferit la traume, părinții, îngrijitorii și profesorii pot recunoaște unele semne de stres traumatic. De exemplu, copiii preșcolari pot avea coșmaruri sau se tem de despărțire.

Copiii din școlile elementare pot simți rușine sau anxietate sau pot avea probleme de concentrare. Copiii din gimnaziu și liceu pot prezenta semne de depresie sau se pot implica în comportamente de auto-vătămare. Copiii care au trecut prin experiențe traumatice au mai multe șanse să aibă probleme academice și dorința de implicare în justiția juvenilă.

 

Dacă nu poți pune sau spune stop singur/ă bullying-ului, apelează la un specialist pentru tactici și soluții potrivite fiecărei situații.

 

Surse:

https://www.stopbullying.gov/prevention/at-school
https://www.pacer.org/bullying/parents/definition-impact-roles.asp
https://www.apa.org/topics/bullying
https://www.nea.org/professional-excellence/student-engagement/tools-tips/recognizing-first-signs-bullying
https://kidshealth.org/en/teens/bullies.html
https://www.verywellfamily.com/reasons-why-kids-are-bullied-460777
https://www.stopbullying.gov/bullying/at-risk
Bullying Interventions in Schools: Six Basic Approaches deKen Rigby
https://www.nctsn.org/what-is-child-trauma/trauma-types/bullying/effects

 

Scris de

Mihaela Cristea

Mihaela Cristea

Psihoterapie
Bun-venit! Sunt Psiholog clinician în psihotraumatologie și terapie post-partum. Tratez cu blândețe copii și vindec copiii interiori. Hai să vorbim! Copilăria modelează viziunea adulților asupra lumii și unele experiențe conștiente sau reprimate creează dificultăți emoționale. Am lucrat cu numeroși clienți cu blocaje emoționale provocate de cauze variate – boală sau moartea unor persoane foarte apropiate, agresiune, neglijare sau percepția lipsei de afecțiune, abuz emoțional – și am înregistrat rezultate foarte bune în vindecarea rănilor ascunse din copilărie. Obiectivul meu în ședințele de terapie este diminuarea cât mai rapidă a suferinței și redarea stării de bine. Folosesc un model de intervenție psihoterapeutică de scurtă durată, dar cu efecte pe termen lung. Programul pe care ți-l propun necesită doar 6 ședințe focalizate pe un obiectiv bine stabilit. Nu lăsa trecutul să te defineasca. Sunt aproape, hai să vorbim.

Competențe:

Stres
Anxietate
Tulburare de stress post-traumatic
Dificultăți de relaționare
Tulburări alimentare
Divorț
Doliu
Dezvoltare personală
Tulburări psihice
Relaxare
Dependențe
Hărțuire
Violență domestică
Abuzuri
Motivație
Burnout

Rezervă o ședință cu acest specialist.

Poți afla mai multe informații direct de la specialistul Hilio.

Distribuie